Când auzim cuvântul biotehnologie, ne gândim aproape instinctiv la medicamente, terapii inovatoare sau cercetare genetică. Totuși, noul European Biotech Act, propus de Comisia Europeană la finalul anului 2025, transmite un mesaj care depășește cu mult domeniul sănătății. El spune, de fapt, ceva esențial și pentru industria alimentară: Europa vrea să accelereze inovația, fără să reducă standardele de siguranță. Această nuanță este importantă. De ani buni, una dintre provocările marilor companii din domeniul alimentar este timpul necesar pentru evaluarea și autorizarea unor ingrediente, tehnologii sau procese noi. Comisia Europeană propune acum un cadru prin care aceste proceduri să devină mai eficiente, însă fără a schimba principiul fundamental al legislației europene: niciun produs nu va ajunge pe piață înainte ca siguranța lui să fie demonstrată.
Nu mai puține evaluări, ci evaluări mai inteligente
Una dintre modificările propuse vizează chiar Regulamentul european privind legislația alimentară generală (General Food Law). Scopul nu este reducerea numărului de verificări, ci eliminarea etapelor administrative care prelungesc inutil procesul de autorizare. De exemplu, companiile vor putea solicita mai devreme consultanță științifică din partea EFSA privind designul studiilor și strategiile de testare, ceea ce ar putea reduce numărul completărilor solicitate ulterior și ar face dosarele mai solide încă de la început. În paralel, anumite termene procedurale vor fi scurtate, iar organizarea internă a evaluărilor științifice va fi simplificată pentru a crește coerența și eficiența procesului. Mesajul este clar: viteza trebuie obținută printr-o organizare mai bună, nu prin reducerea exigenței științifice.
Inovația are nevoie și de un spațiu sigur pentru a fi testată
Printre noutățile propuse se numără și introducerea conceptului de „regulatory sandbox” în domeniul alimentar. Practic, statele membre ar putea crea medii controlate în care tehnologii sau soluții inovatoare să fie testate în condiții strict supravegheate, înainte de aplicarea lor pe scară largă. Pentru industrie, aceasta este o schimbare importantă. În loc ca inovația să fie blocată până la clarificarea tuturor aspectelor legislative, ea poate fi evaluată în condiții reale, sub supravegherea autorităților competente. Consumatorul rămâne protejat, iar companiile pot înțelege mai rapid dacă o tehnologie este viabilă și sigură.
Biosecuritatea și încrederea rămân condiții esențiale
Poate cel mai interesant mesaj al Biotech Act este că, în timp ce încurajează dezvoltarea biotehnologiilor, inteligenței artificiale și utilizării datelor, propunerea introduce simultan măsuri dedicate biosecurității și prevenirii utilizării abuzive a acestor tehnologii. Este o abordare care reflectă modul în care evoluează întreaga industrie alimentară: progresul tehnologic nu mai poate fi separat de responsabilitate. Cu cât apar instrumente mai performante, cu atât cresc și așteptările privind controlul, trasabilitatea și evaluarea riscurilor.
Ce înseamnă acest lucru pentru industria alimentară?
Dincolo de modificările legislative, Biotech Act transmite un semnal important: Europa nu își propune să aleagă între inovare și siguranță alimentară, ci să le apropie. Pentru producătorii care investesc deja în cercetare, laboratoare proprii, trasabilitate și procese validate științific, direcția este una firească. Inovația nu mai este privită ca o excepție care trebuie tolerată, ci ca o resursă strategică, cu condiția să fie susținută de dovezi și evaluată riguros. În fond, cea mai valoroasă idee a noului Biotech Act nu este că produsele vor ajunge mai repede pe piață, ci că Europa încearcă să reducă timpul necesar inovării fără a reduce timpul dedicat demonstrării siguranței lor. Pentru industria alimentară, aceasta este probabil cea mai importantă schimbare de perspectivă.
Modificări relevante pentru industria alimentară
Propunerea legislativă modifică Regulamentul (CE) nr. 178/2002 privind legislația alimentară generală (General Food Law), cu scopul de a eficientiza procesele de evaluare a riscurilor și de a accelera inovarea. Principalele modificări sunt:
- Extinderea consultanței oferite înainte de depunerea dosarelor, astfel încât aceasta să includă și aspecte științifice, precum proiectarea studiilor și strategiile de testare. Totodată, procedurile de consultanță sunt reunite într-un mecanism unic, pentru simplificarea procesului de autorizare.
- Reducerea de la șase la trei luni a perioadei de întârziere aplicabile în cazul nerespectării obligațiilor privind notificarea studiilor înainte de depunerea dosarului, cu scopul de a reduce timpul necesar introducerii pe piață a produselor noi.
- Creșterea eficienței activității EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) prin desemnarea personalului EFSA pentru a prezida grupurile de experți și pentru a ocupa funcția de vicepreședinte al Comitetului Științific (fără drept de vot), asigurând astfel o mai bună coerență între grupurile de lucru.
- Introducerea cadrului legal pentru „regulatory sandboxes”, care vor permite statelor membre să testeze tehnologii inovatoare în condiții armonizate, stimulând inovarea fără a compromite sănătatea și siguranța consumatorilor.
În ansamblu, aceste modificări urmăresc accelerarea proceselor de evaluare a riscurilor realizate de EFSA pentru produsele supuse autorizării înainte de punerea pe piață, precum și crearea unui cadru de reglementare mai favorabil inovării în domeniul siguranței alimentelor și furajelor, contribuind astfel la consolidarea sectorului european al biotehnologiilor.
