În fiecare primăvară, odată cu încheierea sezonului de migrație, specialiștii din sănătate animală urmăresc aceeași întrebare: cum circulă virusul gripei aviare și ce înseamnă asta pentru fermele avicole? Cel mai recent raport publicat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), împreună cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Laboratorul de Referință al Uniunii Europene pentru Gripa Aviară, confirmă continuarea tendinței de scădere a focarelor observată la finalul iernii și estimează că această evoluție se va menține și pe parcursul verii. În perioada 28 februarie – 4 iunie 2026 au fost raportate, în 30 de țări europene, 949 de detecții de gripă aviară înalt patogenă (HPAI): 186 la păsări domestice și 763 la păsări sălbatice. Numărul focarelor din ferme a rămas la un nivel similar celui din primăvara anului trecut, iar experții estimează că presiunea epidemiologică va continua să fie redusă pe parcursul verii. În același timp, evaluarea riscului pentru populația generală rămâne scăzută.
Dar în biosecuritate, o veste bună nu înseamnă niciodată sfârșitul problemei. Raportul arată că, în aceeași perioadă, au fost identificate 763 de cazuri la păsările sălbatice, de peste trei ori mai multe decât în primăvara anului trecut. Pentru epidemiologi, acesta este un semnal important: virusul continuă să circule intens în mediul natural, în special în rândul păsărilor de apă, care reprezintă principalul rezervor și vector de răspândire pe distanțe mari. Acest lucru înseamnă că presiunea asupra fermelor nu dispare, ci, dimpotrivă, tocmai existența acestui rezervor natural explică de ce biosecuritatea nu poate fi tratată niciodată ca o măsură sezonieră sau ca o formalitate birocratică. În fermele comerciale, fiecare regulă, controlul accesului, schimbarea echipamentului, dezinfectarea vehiculelor, limitarea contactului cu fauna sălbatică, monitorizarea permanentă a efectivelor, există pentru că virusul continuă să existe. În această industrie, succesul nu se măsoară prin numărul măsurilor adoptate, ci prin faptul că ele funcționează înainte ca problema să apară. În avicultură performantă, biosecuritatea nu este o reacție la apariția gripei aviare, ci este motivul pentru care fermelor comerciale responsabile nu ajung niciodată să se confrunte cu ea.
Raportul EFSA oferă și un exemplu clar despre cât de importantă este această supraveghere continuă. Pentru prima dată în Uniunea Europeană, în șapte ferme din Ungaria a fost identificată clada G5.5 a virusului H9N2, o variantă genetică care fusese asociată anterior cu cazuri sporadice de infectare umană în Orientul Mijlociu și Africa de Vest. Descoperirea nu modifică evaluarea actuală a riscului pentru populație, însă determină recomandarea explicită a EFSA și ECDC ca statele membre să intensifice monitorizarea acestei variante. Raportul arată că identificarea timpurie a unor noi variante virale este esențială pentru adaptarea rapidă a măsurilor de supraveghere și prevenție, înainte ca acestea să reprezinte un risc pentru efectivele comerciale.
Este un exemplu despre cum funcționează sistemul european de supraveghere: nu reacționează doar la focare, ci urmărește permanent evoluția virusurilor, chiar și atunci când impactul lor este redus. Aceeași abordare este aplicată și în monitorizarea sănătății publice. În perioada analizată au fost raportate la nivel mondial 19 cazuri umane de gripă aviară, dintre care trei fatale, în Bangladesh, Cambodgia, India, Italia, China și Taiwan. Majoritatea persoanelor infectate au avut contact direct cu păsări sau cu medii contaminate, iar până în prezent nu a fost documentată transmiterea susținută de la om la om. Acesta este unul dintre motivele pentru care EFSA și ECDC mențin evaluarea riscului ca fiind scăzută pentru populația generală din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, dar îl consideră scăzut până la moderat pentru persoanele expuse profesional, precum lucrătorii din ferme, medicii veterinari sau personalul implicat în gestionarea focarelor.
Din exterior, toate aceste măsuri pot părea invizibile: consumatorul vede doar produsul de pe raft și concluzia experților că riscul pentru sănătatea publică rămâne scăzut. În spatele acestei concluzii se află însă un efort continuu al autorităților și al fermelor comerciale responsabile de a monitoriza continuu, de a raporta, de a efectua analize de laborator și de respecta tot timpul cele mai stricte standarde de biosecuritate. Cu alte cuvinte, faptul că riscul pentru consumatori este redus nu reflectă absența virusului, ci eficiența unui sistem construit tocmai pentru a-l detecta și controla înainte ca acesta să afecteze lanțul alimentar.
O importantă lecție a raportului EFSA este că, în siguranța alimentară, veștile bune nu apar pentru că riscurile au dispărut, ci pentru că ele sunt căutate permanent, identificate rapid și gestionate înainte să devină o amenințare. Iar într-un context în care virusul continuă să circule în fauna sălbatică, cea mai eficientă măsură rămâne aceeași ca întotdeauna: biosecuritatea aplicată consecvent, așa cum trebuie, în fiecare zi, fără excepții.
Citiți Raportul: EFSA (European Food Safety Authority), ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control), EURL (European Union Reference Laboratory for Avian Influenza), Buczkowski, H., Ducatez, M., Fusaro, A., Gonzalez, J. L., Kuiken, T., Mirinavičiūtė, G., Ståhl, K., Staubach, S., Svartström, O., Terregino, C., Willgert, K., Alarcón, A., & Kohnle, L. (2026). Avian influenza overview March–May 2026. EFSA Journal, 24(7), e10196, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2026.10196, 08.07.2026, disponibil online: https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2026.10196
