Ce trebuie să știți
- Culoarea pielii sau a cărnii nu reprezintă un indicator al valorii nutritive, al siguranței alimentare sau al calității produsului. Puii cu piele albă și cei cu piele galbenă oferă aceeași valoare nutritivă atunci când provin din sisteme similare de creștere și alimentație.
- Culoarea pielii puiului este influențată în principal de alimentația păsărilor, în special de prezența pigmenților naturali (carotenoizi) din ingrediente precum porumbul sau lucerna.
- Culoarea cărnii poate varia în mod natural în funcție de vârsta păsării, zona anatomică, cantitatea de mioglobină și procesul fiziologic post-sacrificare.
Cadrul legislativ
Principalele acte legislative
Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 privind aditivii destinați utilizării în hrana animalelor
- stabilește condițiile de autorizare și utilizare a aditivilor furajeri în Uniunea Europeană;
- prevede că un aditiv poate fi utilizat numai după evaluarea siguranței de către EFSA și autorizarea de către Comisia Europeană.
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1400 și alte regulamente specifice
- autorizează utilizarea anumitor carotenoizi (de exemplu, cantaxantina, luteina, capsantina/capsorubina, esterul etilic al acidului β-apo-8′-carotenoic) ca aditivi furajeri, în limitele și pentru speciile prevăzute de legislație.
Regulamentul (CE) nr. 178/2002
- stabilește principiile generale ale legislației alimentare în Uniunea Europeană și impune ca informațiile furnizate consumatorilor să nu fie înșelătoare.
Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor despre produsele alimentare
- stabilește regulile privind etichetarea alimentelor;
- interzice atribuirea unor proprietăți sau beneficii care nu pot fi susținute de dovezi.
Regulamentul (CE) nr. 543/2008 privind standardele de comercializare pentru carnea de pasăre
- stabilește clasificarea și prezentarea comercială a cărnii de pasăre în Uniunea Europeană;
- nu clasifică produsele în funcție de culoarea pielii și nu consideră culoarea un criteriu de calitate.
Cum funcționează?
Pigmentarea pielii poate fi obținută prin două metode autorizate în Uniunea Europeană:
- prin carotenoizi naturali, proveniți din ingrediente precum porumbul, lucerna, crăițele (Tagetes erecta) sau ardeiul roșu;
- prin pigmenți (carotenoizi) autorizați ca aditivi furajeri, utilizați în concentrațiile și condițiile prevăzute de legislația europeană privind aditivii pentru hrana animalelor.
Ambele variante sunt considerate sigure și sunt evaluate înainte de autorizare de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Scopul pigmentării este exclusiv influențarea aspectului pielii și al țesutului adipos, pentru a răspunde preferințelor consumatorilor din anumite piețe. Utilizarea acestor pigmenți nu modifică valoarea nutritivă, gustul sau siguranța cărnii.
Carotenoizii, pigmenți prezenți în mod natural în cereale și plante furajere, se depozitează în pielea și țesutul adipos al păsărilor. Cu cât alimentația conține mai mulți carotenoizi naturali, cu atât pielea poate avea o nuanță mai intensă de galben. Acest fenomen este complet natural și nu influențează compoziția nutrițională a cărnii. Proteinele, vitaminele și mineralele sunt aceleași, indiferent dacă pielea este albă sau galbenă.
O altă percepție eronată întâlnită frecvent este că un pui cu pielea galbenă ar trebui să aibă o culoare perfect uniformă. În mod paradoxal, tocmai lipsa uniformității poate fi un indiciu al pigmentării naturale. Carotenoizii proveniți din alimentație nu colorează pielea perfect omogen, astfel încât este normal ca unele zone să fie ușor mai deschise sau mai intense decât altele. Aceste variații sunt naturale și nu reprezintă un defect de calitate.
Și culoarea cărnii poate varia în limite normale. Pieptul este mai deschis la culoare deoarece conține mai puțină mioglobină, în timp ce pulpele sunt mai închise datorită activității musculare mai intense și conținutului mai ridicat al acestui pigment natural.
Cum este gestionat acest aspect în industria avicolă modernă?
În producția modernă, culoarea pielii este rezultatul formulării rețetei de hrană și al caracteristicilor genetice ale păsărilor, nu al unor tratamente aplicate ulterior.
Producătorii urmăresc în primul rând:
- echilibrarea nutrițională a furajelor;
- utilizarea ingredientelor conforme și controlate;
- respectarea standardelor de siguranță alimentară;
- trasabilitatea întregului proces de producție.
În unele piețe, consumatorii preferă pui cu pielea mai galbenă, în timp ce în altele preferă pielea albă. Din acest motiv, anumite rețete de furajare sunt adaptate preferințelor locale, fără ca acest lucru să modifice valoarea nutritivă a cărnii.
De unde apar confuziile?
Există percepția eronată că orice pui cu pielea galbenă este hrănit exclusiv cu porumb sau crescut într-un anumit sistem de producție. În realitate, culoarea pielii poate fi influențată atât prin utilizarea ingredientelor bogate în carotenoizi, cât și prin aditivi furajeri autorizați la nivelul Uniunii Europene. Ambele metode sunt legale și sigure, iar alegerea uneia sau alteia ține de rețeta de furajare și de preferințele pieței, nu de diferențe privind valoarea nutritivă sau siguranța produsului.
Mulți consumatori asociază culoarea mai intensă a pielii cu ideea de „mai natural”, „crescut la țară” sau „mai sănătos”. În realitate, culoarea este în primul rând o caracteristică vizuală, influențată de alimentația păsărilor și de preferințele consumatorilor din diferite regiuni. Ea nu indică un conținut mai mare de proteine, vitamine sau minerale și nu oferă informații despre siguranța produsului.
De asemenea, există percepția eronată că un pui cu pielea galbenă ar fi fost crescut mai lent sau într-un sistem diferit. În practică, atât puii cu piele albă, cât și cei cu piele galbenă pot proveni din aceleași sisteme de creștere, diferența fiind dată în principal de compoziția furajelor și de cererea pieței.
În multe țări europene, culoarea pielii reprezintă în principal un atribut de preferință al consumatorului și de poziționare comercială, nu un criteriu obiectiv de calitate.
În cifre
- Nu există dovezi științifice care să arate că puii cu pielea galbenă au o valoare nutritivă superioară celor cu pielea albă atunci când provin din sisteme similare de producție și alimentație.
- Carotenoizii sunt pigmenți naturali prezenți în ingrediente precum porumbul, lucerna și alte plante furajere.
- Culoarea pielii este influențată de cantitatea acestor pigmenți din hrană și de capacitatea naturală a păsărilor de a-i depozita în piele și în țesutul adipos.
Pe scurt
- ✔ Puii cu piele alb-rozie și cei cu piele galbenă au aceeași valoare nutritivă, dacă provin din sisteme similare de creștere.
- ✔ Alegerea între piele alb-rozie și piele galbenă ține în principal de preferințele consumatorilor și de poziționarea comercială, nu de diferențe privind calitatea sau siguranța alimentară.
- ✔ Culoarea pielii este determinată în principal de pigmenții naturali din alimentația păsărilor.
- ✔ Lipsa uniformității culorii poate fi un indiciu al pigmentării naturale în cazul puilor cu piele galbenă.
- ✔ Culoarea cărnii variază în mod natural în funcție de tipul mușchiului și de caracteristicile biologice ale păsării.
